Meniu
Esperanto – cea mai răspândită limbă artificială

Esperanto – cea mai răspândită limbă artificială

 Cine?

Ludovic Lazar Zamenhof s-a născut la 15 decembrie 1859 în Varșovia. A fost un oftalmolog și filolog polonez de origine evreiască născut în Rusia țaristă, cunoscut ca inventator al limbii esperanto, cea mai răspândită limbă artificială din lume. Nu întâmplător am ales această zi pentru a vorbi despre limba esperanto. Chiar pe 26 iulie 1887 Zamenhof editează prima carte despre limba planificată Esperanto, în limba rusă.

 

 Ce?

Esperanto (cel care speră) este cea mai răspândită dintre limbile artificiale. Limba a fost lansată după mai bine de 10 ani de muncă pentru a servi ca limbă internațională auxiliară, o a doua limbă pentru fiecare. Numărul vorbitorilor de esperanto este greu de stabilit. În funcție de sursă, se menționează între o jumătate de milion și câteva milioane.

Știai că…?

  • Primul dicționar de esperanto pentru vorbitorii de limba română a apărut în 1889.
  • Este menționată în „Cartea recordurilor” ca fiind singura limbă fără verbe neregulate. În plus, are o scriere pur fonetică: fiecărei litere îi corespunde un singur sunet, și pentru fiecare sunet există o singură literă.
  • Primul poem scris în esperanto este Mia penso (Gândul meu), de L.L. Zamenhof (1887)
  • La 26 octombrie 1889 are loc prima slujbă religioasă în cadrul căreia se folosește esperanto, la biserica catolică din Smolensk etc.

 

Scriere și pronunție

Alfabetul este latin, cu câteva caractere speciale: a, b, c, ĉ, d, e, f, g, ĝ, h, ĥ, i, j, ĵ, k, l, m, n, o, p ,r, s, ŝ, t, u, ŭ, v, z.

Cu excepția literelor de mai jos, celelalte litere esperanto se citesc ca în limba română.

c = românescul ț (caro [țaro] = țar)
ĉ = românescul c urmat de e sau i (ĉerizo [cerizo] = cireașă)
g = românescul ghe sau ghi (geologio [gheologhio] = geologie)
ĝ = românescul g urmat de e sau i (ĝardeno [geardeno] = grădină)
ĥ = h gutural; sunet inexistent în limba română
i nu este niciodată scurt (maizo [ma-izo] = porumb)
j = i scurt ca în românescul cai (kaj [cai] = și)
ĵ = românescul j (ĵargono [jargono] = jargon)
ŝ = românescul ș (ŝtofo [ștofo] = stofă)
u nu este niciodată scurt (reunuiĝo [re-unuigio] = reunire, reunificare)
ŭ = u scurt ca în românescul tău (kaŭri [cauri] = a sta pe vine)

a, e, i, o, u indică vocale; j și ŭ indică semivocale. Toate celelalte litere indică consoane. Accentul tonic este stabil, pe penultima silabă.

Literele cu diacritice (în esperanto ĉapelitaj adică cu pălărie), respectiv ĉ, ĝ, ĥ, ŝ, ĵ și ŭ, nu pot fi întotdeauna scrise la calculator. De aceea există posibilitatea de a le înlocui cu combinații de două litere, din care a doua literă este x sau h. De exemplu, ĉ poate fi scris și cx sau ch, etc. Totuși, este de preferat să se scrie cu diacritice, atunci când se poate.

Cele 16 reguli ale gramaticii limbii Esperanto

1. Nu există articol nehotărât, există un singur articol hotărât, la, care este invariabil.
2. Substantivele se formează adăugând o la rădăcină. Pentru plural, se adaugă j. Există două cazuri: nominativ și acuzativ. Pentru a forma acuzativul, se adaugă n la forma de nominativ. Celelalte cazuri se exprimă cu ajutorul prepozițiilor (ex. de mia patro al tatălui meu).
3. Adjectivele se formează adăugând a la rădăcină. Se acordă în caz și număr cu substantivul pe care îl determină, formând pluralul și acuzativul în același fel. Comparativul se formează cu ajutorul cuvântului pli, iar superlativul cu ajutorul cuvântului plej. Cuvântul „decât” se redă ajutorul cuvântului ol.
4. Numeralele cardinale – care sunt invariabile – sunt unu, du, tri, kvar, kvin, ses, sep, ok, naŭ, dek, cent, mil. Zecile și sutele se formează prin simpla juxtapunere a numeralelor, de ex. 583 = kvincent okdek tri. Numeralele ordinale se formează adăugând a, de ex. al patrulea = kvara. Multiplii (ex. împătrit), fracțiunile (ex. jumătate) și numeralele colective (ex. triolet) sunt formate prin folosirea sufixelor -obl-, -on-, și, respectiv, -op-: kvarobla, duono, triopo. Numeralele distributive (ex. câte doi) sunt formate prin folosirea particulei po: po du. Numeralele adverbiale se formează adăugând e, ex. în primul rând, primo = unue.
5. Pronumele personale sunt mi, vi, li, ŝi, ĝi, si, ni, ili, oni (eu, tu/d-ta/d-voastră/voi, el, ea, el/ea, sine, noi, ei/ele, se). Pronumele posesive se formează adăugând a la acestea. Se declină ca și substantivele.
6. Verbele nu se modifică în funcție de număr sau persoană.
7. Adverbele derivate se formează adăugând e la rădăcină; gradele de comparație ca la adjective.
8. Toate prepozițiile cer nominativul, cu excepția cazurilor în care se indică o schimbare de direcție sau de stare.
9. Cuvintele se citesc cum se scriu.
10. Accentul cade pe penultima silabă.
11. Cuvintele compuse se formează prin simpla juxtapunere a rădăcinilor (cuvântul principal fiind pus ultimul).
12. Nu există negații multiple.
13. Pentru indicarea direcției, se adaugă terminația pentru acuzativ.
14. Fiecare prepoziție are un înțeles bine definit, dar dacă sensul nu arată clar care prepoziție trebuie folosită, se recurge la prepoziția je, care nu are înțeles de sine stătător. Alternativ, se poate folosi acuzativul fără prepoziție.
15. Cuvintele – așa numite – străine, pe care majoritatea limbilor le-au preluat din aceeași sursă, rămân neschimbate, adaptându-se doar ortografic, la nevoie. Derivatele se vor forma de la rădăcină pe baza regulilor gramaticii esperanto.
16. Literele a din articolul hotărât, și o de la sfârșitul substantivelor în singular nominativ pot fi înlocuite prin apostrof.

 

 Imnul esperantiștilor

La Espero

En la mondon venis nova sento,
tra la mondo iras forta voko;
per flugiloj de facila vento
nun de loko flugu ĝi al loko.
Ne al glavo sangon soifanta
ĝi la homan tiras familion:
al la mond’ eterne militanta
ĝi promesas sanktan harmonion.
Sub la sankta signo de l’ espero
kolektiĝas pacaj batalantoj,
kaj rapide kreskas la afero
per laboro de la esperantoj.
Forte staras muroj de miljaroj
inter la popoloj dividitaj;
sed dissaltos la obstinaj baroj,
per la sankta amo disbatitaj.
Sur neŭtrala lingva fundamento,
komprenante unu la alian,
la popoloj faros en konsento
unu grandan rondon familian.
Nia diligenta kolegaro
en laboro paca ne laciĝos,
ĝis la bela sonĝo de l’ homaro
por eterna ben’ efektiviĝos.

 

Speranța (traducere liberă)

A venit în lume un nou simțământ,
un nou apel străbate lumea;
pe aripi de vânt lejer
să zboare acum din loc în loc.
Nu către spada însetată de sânge
el atrage familia umană:
lumii veșnic războinice
îi promite o armonie sfântă.
Sub semnul sfânt al speranței
se strâng pașnicii luptători
și repede evoluează afacerea
prin munca celor care speră.
Puternic stau ziduri milenare
între popoarele divizate;
însă vor sări în lături barierele încăpățânate
dezbătute de sfânta dragoste.
Pe temelia unei limbi neutre,
înțelegându-se reciproc
popoarele vor forma în armonie
un mare cerc familial.
Colegii noștri sârguincioși
nu vor obosi în munca pentru pace,
până când frumosul vis al omenirii
nu se va desăvârși pentru totdeauna.

Scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.