Ne pare rău, nu există nimic în coș.
Ne pare rău, nu există nimic în coș.
Ziua de 11 octombrie a fost declarată „Ziua mondială de luptă împotriva durerii”, începând cu anul 2004. Iniţiativa a luat naștere în urma unei reuniuni a Congresului de Oncologie, desfășurat la Istanbul, și a președintelui Asociației Mondiale de Studiere a Durerii, Sir Michael Bount.
Cuvântul „durere” derivă în limba română din latinescul „dolor”; în terminologia utilizată în terapia durerii se mai folosesc termeni ce derivă din rădăcina indo-europeană „algo”, care la greci (algeo) definea durerea fizică (nevralgie, hiperalgezie, analgezie), rădăcina „angh” (din greacă, latină și sanscrită – intră în constituția cuvintelor angină, anxietate) și rădăcina „spao” (din lb. greacă, spasm).
Dacă pentru durere se mai folosește și sinonimul „algie”, pentru suprimarea durerii, în limba română se folosește cuvântul „analgezie” (an-fără, algos-durere) și algeziologie pentru disciplina care studiază durearea și tratarea sa.
Durerea este senzaţia neplăcută care se manifestă sub diferite forme: arsură, înţepătură, întindere. Diversitatea durerii şi faptul că ea ar fi întotdeauna subiectivă explică faptul că e dificil să se propună o definiţie satisfăcătoare. Această noţiune acoperă, în fapt, o multitudine de experienţe distincte, care variază după diferite criterii senzoriale şi afective.
Conform Asociaţiei Internaţionale pentru Studiul Durerii, discutând cu cineva care suferă o durere cronică, cel mai des este adresată întrebarea: „Cum suporţi durerea?”.
Nu există măsurători obiective pentru durere. Putem ști că o persoană „are durere” doar pe baza afirmațiilor sau acțiunilor sale. Aceste acțiuni pot fi măsurate obiectiv, dar aceste măsurători nu pot să evalueze evenimentele care au dus la apariția lor.
În afară de durerea fizică, oamenii au adesea şi dureri sufletești. Nu de puține ori oamenii dezvoltă afecțiuni care nu pot fi tratate clinic, dar în acest caz rugăciunea și pocăința pot deveni remediul împotriva durerii. (basilica.ro)
Lasă un răspuns