Începând cu 2001, la 26 septembrie este marcată anual, Ziua europeană a limbilor, o iniţiativă a Consiliului Europei. Anul 2001 a fost proclamat de Consiliul Europei şi Uniunea Europeană „Anul European al limbilor”.

Ziua europeană a limbilor este organizată în mod flexibil şi descentralizat, astfel încât să răspundă dorinţelor şi resurselor statelor membre care ar putea astfel să definească mai bine propriile lor demersuri. Scopul Zilei europene a limbilor este de a promova plurilingvismul, ca punte esenţială de comunicare între popoare, dar şi un instrument de interes turistic sau profesional. În plus, cunoaşterea limbilor străine facilitează o mai bună înţelegere interculturală, fundamentul patrimoniului cultural european, descoperirea unor culturi noi, posibilitatea de a căpăta o perspectivă diferită asupra lumii şi de a-i înţelege mai bine pe cei din jur.

Aproximativ 700 de milioane de locuitori din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei sunt invitaţi să înveţe mai multe limbi străine, atât în cadrul şcolii, cât şi în afara ei. Tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat în cadrul Comisiei Europene portofoliul multilingvismului.

În Europa există în jur de 225 de limbi indigene, ceea ce reprezintă 3% din totalul mondial. Majoritatea limbilor Europei fac parte din una din cele trei mari familii lingvistice indo-europene: limbile romanice, limbile germanice şi limbile slavice.

Pe plan mondial, cei peste şapte miliarde de oameni vorbesc între 6.000 şi 7.000 de limbi diferite. Majoritatea limbilor lumii sunt vorbite în Asia şi Africa. Peste jumătate din populaţia mondială este bilingvă. Limba maternă este, de cele mai multe ori, cea pe care o cunoaştem şi o utilizăm cel mai mult.

Fiecare limbă cuprinde aproximativ 50.000 de cuvinte, dintre care vorbitorii nativi folosesc în mod curent între 15.000 şi 20.000. (agerpres.ro)