Dacă folosești mijloacele de transport în comun atunci când te duci sau te întorci de la serviciu, atunci când te uiți în jur, vei observa mulți ochi lipiți de telefoane și multe urechi blocate de căștile care pulsează muzică. Navetiștii se împart în tot felul de categorii de cititori.

Te îngrijorează asta vreodată? Ți se pare că lectura serioasă este o provocare pentru că citești adesea de pe un ecran? Ești ușor distras de tentațiile dispozitivelor? Ți-e greu să termini o carte? Ecranul te „convinge” să citești rapid mai degrabă decât să citești în profunzime? Ei bine, nu ești singur în asta. Majoritatea cititorilor tineri și adulți se confruntă cu aceste provocări.

Nu există nicio îndoială că lectura contează extrem de mult în dezvoltarea oricui. A fi capabil să citești înseamnă a fi capabil să participi în totalitate la societatea contemporană și să duci o viață plină de sens. Dar totul se reduce la motivul pentru care citim, la felul în care citim („lectura profundă” sau „lectura superficială”) și mediul pe care îl alegem pentru a citi. J.K. Rowling, autorul seriei Harry Potter, a susținut odată că „ar trebui să fim încântați că oamenii încă vor să citească, fie că este vorba de un Kindle sau orice alt dispozitiv”. Totuși, având în vedere interacțiunea noastră cu rețelele sociale, în timp ce facem naveta, este evident că s-ar putea foarte bine să citim decât să stăm pe telefoane. Dar având în vedere nivelul de distragere al dispozitivelor digitale, calitatea citirii noastre ar putea fi superficială.

Întrebarea este, deci, ce facem? 

Ar trebui să ne aruncăm telefoanele, laptop-urile și să ne întoarcem în timp? Expertul în neurologie, Maryanne Wolf, (Universitatea din California, Los Angeles) și expert într-ale lecturii, sugerează o opțiune mai echilibrată, dar critică. Wolf distinge efectul „lecturii profunde” și „lecturii superficiale” atât asupra cititorilor adulți, cât și asupra celor tineri. Wolf descrie „lectura profundă” ca un proces sofisticat legat de empatie, abilități analogice, reflecție, analiză critică și perspicacitate. „Lectura superficială” o consideră ca fiind lipsită de profunzime, superficială și caracterizată prin rapiditate, distragere a atenției și prea multe click-uri. Teoretic, să avem atât de multe informații la îndemână ar trebui să fie un lucru bun. Ar trebui să ne ajute să facem alegeri informate și inteligente. În realitate, însă, pare să facă mai mult rău decât bine. Disponibilitatea prea multor informații în sine nu este o problemă, dar ne afectează capacitatea de a naviga în bombardamentul constant de informații și nu ne oferă timp să gândim critic și să reflectăm. În cele din urmă duce la declinul atenției susținute. 

„Nu vedem și nu auzim cu aceeași calitate a atenției pentru că vedem și auzim prea mult, ne obișnuim și apoi căutăm în continuare mai mult.” 

Cu toate acestea, renunțarea la smartphone-uri sau computere nu este una dintre soluții. Când te gândești la ce ai putea pierde dacă alegi opțiunea de mai sus, la noile capacități extraordinare pe care ni le-a adus lumea digitală, există cu siguranță tot atâtea motive de entuziasm.

Naomi Baron, autoarea cărții „Words on Screen: The Fate of Reading in a Digital World”, crede în coexistența ambelor medii de lectură. Provocarea pentru cititorii adulți, care au de-a face adesea cu e-mail-uri și știri, este ca lectura superficială să nu amenințe cititul profund. Prin urmare, adulții ar trebui să depună mai mult efort pentru a menține proaspătă capacitatea de lectură profundă, citind în același timp și din digital. Mai simplu spus, cheia este de a găsi un echilibru între ambele medii de lectură.

Dar pentru tinerii cititori, viitorul este cultivarea unui nou tip de creier. În cartea sa, „Reader Come Home: The Reading Brain in a Digital World”, Wolf sugerează că trebuie să dezvoltăm un creier de lectură „bi-alfabetizat” care să fie capabil să dea randament în ambele medii. Cu toate acestea, profesorul sugerează această opțiune cu mare prudență. Nu mai este niciun secret că cei mici sunt ținta principală pentru tablete și smartphone-uri. Niciun părinte nu vrea ca cei mici să rămână în urmă, nu-i așa? Deci, majoritatea copiilor dețin smartphone-uri. Avem multe motive întemeiate să le oferim aceste dispozitive, dar conversațiile, postările și acel „scroll” nesfârșit în detrimentul cititului nu reprezintă unele dintre ele. Vrem să comunicăm cu ei atunci când sunt departe de casă. De asemenea, este normal ca mulți părinți să folosească dispozitive digitale pentru a instrui copiii mai mici în ceea ce privesc diferite chestiuni. Avertismentul lui Wolf aici este că, deși instrumentele digitale oferă oportunități sporite de lectură, este posibil să nu fie ideale pentru copiii care încă nu își formează și își îmbunătățesc abilitățile de citire. În acei ani de bază, când copiii trec de la a învăța să citească la a deveni cititori fluenți, ei au nevoie de o pregătire minuțioasă, astfel încât să poată pune aplicare abilitățile solide de citire mai târziu, atunci când citesc texte nefamiliare, fie ele tipărite sau digitale, pentru învățare sau pentru plăcere.

Mesajul, prin urmare, este clar. Mediul de lectură contează și nu este o opțiune. Sfatul lui Wolf, în interviul din 2018, atât pentru părinți, cât și pentru educatori, este să fie mai conștienți de importanța și necesitățile ambelor medii pentru această generație și să echipeze copiii cu cunoștințele necesare în consecință. Mergem înainte cu speranța că tinerii cititori vor depăși dezbaterea „lectura profundă versus lectura superficială”, precum și excesul de informații de astăzi, pentru a găsi înțelepciunea necesară pentru a construi o lume mai bună.