Trei linii într-un cerc

În Vinerea Mare din 1958 (4 aprilie), mii de oameni s-au adunat în Trafalgar Square (Londra) pentru a protesta împotriva armelor nucleare, o replică la o serie de teste, urmate de explozii, efectuate de Regatul Unit, a treia națiune care s-a alăturat clubului nuclear după SUA și Rusia. În următoarele patru zile, cei mai curajoși dintre ei au mărșăluit către Aldermaston, un mic sat la 80 de mile vest de Londra, unde au fost proiectate și depozitate armele nucleare britanice.

Pe semnele și pancartele protestatarilor își făcea apariția un nou simbol. Gerald Holtom, designer și pacifist, îl proiectase special pentru acest marș cu doar câteva săptămâni înainte. El credea că un anumit simbol ar face mesajul pe care voiau să-l transmită mult mai puternic.

Simbolul a fost adoptat la scurt timp de către Campania pentru Dezarmare Nucleară (CND) și a devenit unul dintre cele mai recunoscute modele din istorie.

„Este o capodoperă minoră cu o putere majoră” – a spus criticul Stephen Bayley.

Alfabetul semaforului

Designul este menit să reprezinte literele „N” și „D” – care reprezintă „dezarmare nucleară” – așa cum apar în alfabetul semaforului, care este folosit de marinari pentru a comunica de la distanță cu steaguri.

Dar există și un alt sens, potrivit creatorului. Într-o scrisoare către Hugh Brock, redactorul revistei britanice Peace News, Holtom scria că a desenat un individ disperat asemenea lucrării lui Goya cu un țăran în fața plutonului de execuție. Desenul a fost finalizat cu un cerc în jurul lui.

Ken Kolsbun, analist al mișcării și simbolului, consideră că simplitatea designului a jucat un rol important în ceea ce privește succesul său continuu. „Poți pune un copil de 5 ani să-l deseneze și o să-l facă”, a spus el într-un interviu. Faptul că este recunoscut/folosit și astăzi înseamnă că este „un simbol puternic, cu un fel de atracție hipnotică”.

Simbolul păcii

Kolsbun a petrecut zeci de ani fotografiind simbolul, începând cu anii ’60 în California. Simbolul s-a adaptat ca un cameleon, luând de-a lungul timpului mai multe semnificații diferite pentru pace și dreptate. Felul în care a fost primit și utilizat simbolul a reprezentat un lucru fascinant pentru vremea aceea.

„Este un design uimitor. Marile corporații ar muri pentru așa ceva – doar uită-te la câți poartă sau desenează simbolul. Nu este surprinzător că unii oameni îl desenează incorect, fără linia de jos desenează fără să vrea sigla Mercedes.”

În SUA, simbolul a fost folosit pentru prima dată în mișcările pentru drepturile civile. Probabil a fost importat de Bayard Rustin, un colaborator apropiat al lui Martin Luther King Jr., care participase la marșul de la Londra din 1958. Trecând Atlanticul, simbolul și-a pierdut asocierea cu dezarmarea nucleară și a ajuns să semnifice, mai general, PACEA.

Pe măsură ce războiul din Vietnam a escaladat la mijlocul anilor 1960, simbolul păcii a fost adoptat și de mișcarea contraculturii (un grup de oameni cunoscuți ca „hippies” care s-au opus războiului, comercialismului etc.), găsindu-și locul și pe autobuzele Volkswagen sau pe tricouri. Păstrat fără drepturi de autor, simbolul a călătorit în lung și în lat, apărând și în fosta Cehoslovacie ca simbol împotriva invaziei sovietice și în Africa de Sud ca simbol în ceea ce privește apartheidului.

Pe măsură ce simbolul a crescut în popularitate, s-a confruntat și cu sentimente de ură, deși intențiile sale erau 100% pozitive. Unii chiar au publicat într-o revistă un articol defăimător spunând că este un semn al diavolului. A avut parte de atât de multă reclamă că unii oameni încă îl văd ca un semn satanic după toți acești ani.

Cu susul în jos

Potrivit lui Kolsbun, Holtom proiectase o versiune inversată a originalului, în care litera „N” a fost înlocuită cu un „U” pentru a semnifica dezarmarea „unilaterală” și a ajuns să regrete că nu a folosit-o.

„A preferat versiunea inversată”, a spus Kolsbun. „Cred că la început a văzut-o ca dezarmare nucleară, dar, pe măsură ce timpul a trecut, cred că a simțit că ar fi trebuit într-adevăr să fie o dezarmare universală sau unilaterală. Cea din urmă ar fi avut grijă de toate armele. El a vrut ca versiunea inversată să apară pe piatra lui funerară, dar, din păcate, asta nu s-a întâmplat”.

În lunga sa istorie, simbolul a fost folosit în mișcările ecologiste și cele ale drepturilor femeilor și homosexualilor, precum și pe diferite produse și mărfuri. A apărut pe tricourile Moschino, pandantivele Tiffany, ștampile, chiar și pe pachetele de țigări Lucky Strike.

Simbolul nu a murit. Supraviețuiește și este actualizat continuu. După atacurile teroriste de la Paris din 2015, artistul francez Jean Jullien a reimaginat designul folosind forma Turnului Eiffel, creând un simbol mondial de solidaritate.

Dar un lucru s-ar putea să se fi pierdut pe parcurs, potrivit lui Kolsbun: SENSUL INIȚIAL.

Mulți oameni încă nu știu ce înseamnă cu adevărat: fără arme nucleare. Majoritatea pur și simplu crede că înseamnă „pace”. Dar cred că este important să cunoaștem adevăratul sens, pentru că amenințarea nucleară nu a dispărut. De fapt, este mai puternică decât oricând.