În loc să ne axăm pe beneficiile lecturii și pe a citi cât mai mult, găsim tot felul de scuze pentru a nu promova un autor sau o carte. O mulțime dintre ele s-au scris cu zeci de ani în urmă. Dacă alegem să le citim, ar trebui să le citim exact așa cum au fost scrise, nu să găsim variante alterate care nu numai că și-au pierdut din profunzime, dar nu lasă cititorului decât un gust amar și poate și mai multe întrebări. Anumite cuvinte, expresii, personaje au fost create cu un scop anume. Nu putem să le înlăturăm pur și simplu dintr-o operă cunoscută în toată lumea.

Cine nu a citit „Aventurile lui Huckleberry Finn”, povestea plină de umor și ironie a unui băiat hoinar, de-a lungul fluviului Mississippi, care încearcă să se integreze în societate? Ei bine, se pare că romanul lui Mark Twain a fost destul de controversat în SUA și s-a vrut o reeditare a acestuia din cauza cuvintelor des folosite cu atribut rasial, cum ar fi „nigger” (negru, negrotei) sau „injun” (piei roșii, indieni).

Mark Twain nu este singurul autor care s-a vrut cenzurat. Și Agatha Christie a primit tratamentul cenzurii pentru cititorii din 2023.

Iată câțiva autori ale unor cărți destul de controversate la vremea respectivă:

„Lolita” de Vladimir Nabokov (1955) – de la el a pornit și termenul de „lolită” (adolescentă seducătoare);

„1984„ de George Orwell (1949) – despre o societate utopică, privată de libertate și adevăr;

„1001 de nopți” (povești arabe) – considerate imorale;

„Originea speciilor” de Charles Darwin (1859) – despre selecția naturală, constând în eliminarea (pentru supraviețuire) indivizilor necorespunzători (animale, plante);

„Madame Bovary” de Gustave Flaubert (1856) – interzisă pentru ofensele aduse moralei publice;

sursa foto: Pexels