Meniu

Ne pare rău, nu există nimic în coș.

Pădurea spânzuraților – primul Cannes românesc

Pădurea spânzuraților – primul Cannes românesc

Vizionăm cu sufletul la gură toate capodoperele noastre cinematografice și ne emoționăm când vedem câți titani ne-au părăsit lumea, câte bogății ne-au lăsat și cât de mult ne-au inspirat. Astăzi ne trebuie un detector de metale ca să mai găsim câte o perlă cinematografică. „Alte timpuri…”, ar spune unii. Chiar și așa, să nu uităm că una din perlele cinematografice românești a adus acasă primul Cannes și ne-a făcut cunoscuți în toată Europa.
Putem așeza „Pădurea spânzuraților” la loc de cinste cu producții precum „Nimic nou pe frontul de vest”, „Westfront 1918”, „Wings”, „Iluzia cea mare”, „Cărările gloriei” și multe altele.

Deși ne mândrim cu premiul Cannes din 1965, primul mare premiu pentru țara noastră a fost adus cu 8 ani în urmă când Ion Popescu-Gopo a primit Palme d`Or pentru scurtmetraj pentru desenul său animat „Scurtă istorie”. Momentul acela a reprezentat un punct extrem de important pentru cinematografia românească deoarece a dobândit o deplină recunoaştere internaţională la jumătatea anilor şaizeci, într-o perioadă de liberalizare care a urmat plecării trupelor sovietice.

Deplina consacrare a filmului românesc a avut loc însă în 1965 datorită lui Liviu Ciulei care obținuse cu Pădurea spânzuraților premiul pentru regie la Cannes, adaptând pentru ecran romanul omonim al lui Liviu Rebreanu (1922).
Distribuția filmului a fost atent gândită de regizor: rolul principal, cel al locotenentului Apostol Bologa, a fost interpretat de tânărul (pe atunci) actor Victor Rebengiuc, rol care l-a consacrat în lumea cinematografului, însuși regizorul Liviu Ciulei în rolul lui Klapka, actrița Ana Széles în rolul Ilonei şi Ştefan Ciubotaraşu în rolul lui Petre. Filmul arată povestea dificilă a unui etnic român care, ajuns în armata austro-ungară, refuză să lupte împotriva conaționalilor săi și se confruntă cu pedeapsa cu moartea. Ne aflăm în plin război – Primul Război Mondial, 1916, Transilvania – neliniștea plutește în aer: o regiune cu populație mixtă, în care românii sunt majoritari, este încă parte a Imperiului Austro-Ungar. Statul independent român declară război Austro-Ungariei, o confruntare care se va încheia cu preluarea Transilvaniei de către România în 1918. Torturile morale ale lui Bologa încep odată cu numirea sa într-o Curte Marțială care condamnă un dezertor ceh și trebuie să supravegheze executarea, o experiență profund tulburătoare. (icr.ro)

Scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.