Ne pare rău, nu există nimic în coș.
Ne pare rău, nu există nimic în coș.
Paginarium continuă seria de interviuri. Invitata din această săptămână este Mădălina Vasile, profesoară de limba și literatura română. Aceasta a fost de acord să răspundă întrebărilor noastre, așadar veți afla mai multe informații în interviul complet:
Înainte de toate, trei lucruri despre tine pe care toată lumea ar trebui să le cunoască? Cine este Mădălina Vasile?
Mădălina Vasile este o tipă perseverentă, perfecționistă, o profă care iubește enorm ceea ce face și care este dornică să învețe multe lucruri de la oamenii din jurul ei și un prieten pe care te poți baza oricând.
Cum ai ajuns în punctul în care te afli astăzi? Care crezi că au fost cele mai utile lucruri, persoane sau sfaturi care te-au ajutat să ajungi până aici?
Dezvoltarea mea (personală și profesională) a avut la bază doi factori – oamenii de la care am avut ce învăța și munca.
Cred că cel mai important lucru în formarea mea a fost relația specială pe care am avut-o și o am în continuare cu părinții mei. Lor le datorez tot ceea ce sunt astăzi pentru că ei mi-au oferit totul, au avut încredere în mine, au fost acolo când am avut nevoie de un sfat sau de o încurajare și m-au învățat că în viață este bine să plec de la o pasiune ca să îmi găsesc drumul.
De asemenea, un rol important l-au avut foștii mei profesori pe care i-am admirat mereu și datorită cărora mi-am ales această meserie, dar și persoanele care au apărut în calea mea, de la colegi de facultate, până la colegi de serviciu – adevărate modele de la care am încercat să culeg tot ce este mai bun pentru a-mi contura un stil al meu.
Pe lângă toate acestea, tot timpul am fost de părere că, pentru a ajunge acolo unde îți dorești, este nevoie de multă stăruință și răbdare. Așa cum spune și Octavian Paler <<Am învățat că poți continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poți>>.
Să vorbim și despre activitatea ta. În prezent ești profesoară de limba și literatura română. De unde pasiunea pentru limba română și literatură? Ai simțit mereu că asta vrei să faci sau a fost ceva spontan?
Consider că visul începe să prindă contur odată ce un profesor are încredere în tine. Întotdeauna m-a fascinat româna în școală, însă m-am hotărât să merg în această direcție când am ajuns la liceu și am cunoscut-o pe fosta mea profesoară de limba română (doamna Marica Teodora) – persoana care a avut un impact puternic asupra carierei mele. Atât de multă încredere a avut în mine acest om, încât m-a determinat să muncesc non-stop doi ani de zile pentru a mă califica la faza națională a Olimpiadei de limba română (lucru pe care mi-l doream, dar pe care îl vedeam imposibil la începutul liceului). După acea participare, totul a fost foarte clar pentru mine. Îi sunt recunoscătoare pentru tot și sunt convinsă că dumneaei știe acest lucru!
Dacă nu mergeai în direcția aceasta, ce meserie/vocație crezi că ai fi avut astăzi?
Probabil aș fi devenit medic stomatolog; aceasta a fost prima mea opțiune în școala generală.
Ce satisfacții îți oferă această carieră?
Cele mai mari satisfacții pe care le am și care îmi dau energia să continui sunt: feedbackul pozitiv al elevilor și starea lor de bine din cadrul orelor mele. Faptul că vin de plăcere la orele de română, nu de frică; faptul că rămân cu ceva din ceea ce discutăm la clasă, că îi văd implicați în dezbateri sau că cercetează suplimentar o temă abordată (din pură plăcere, nu pentru notă) îmi creează niște sentimente de bucurie pe care nu le pot compara cu nimic.
Cum îi faci pe elevii tăi să îndrăgească această materie? Există vreun secret când vine vorba de a învăța generațiile viitoare despre importanța limbii vorbite și a cititului?
Nu știu dacă există un secret sau o rețetă când vine vorba de învățare; dacă predai aceeași lecție mai multor clase, vei vedea că de fiecare dată iese diferit. Cel mai mult contează să fii natural, să ții cont de nevoile celor care se află de cealaltă parte a catedrei și să cauți metoda potrivită lor. De fiecare dată când mă aflu în fața elevilor mei, am în minte următorul gând: Fii acel profesor de care aveai nevoie când erai ca ei!
Vremurile s-au schimbat și poate că un Caragiale, un Tolstoi sau un Shakespeare nu mai pare atât de „cool” în fața tinerilor. Cum poți aduce în actualitate operele și marii autori fără ca elevii să se plictisească?
A preda literatură clasică unei generații tinere (care este interesată mai mult de discipline precum dezvoltare personală, educație juridică, dezbatere și mai puțin de rezolvarea subiectului III de la bacalaureat) nu este ușor. Cred că elevii încep să prindă gustul acestei literaturi atunci când discuțiile abordate în cadrul orelor vizează domeniile lor de interes – altfel privești textul literar atunci când devii martor al acuzării lui Lică Sămădăul în cadrul unui proces simulat, când realizezi analiza SWOT a lui Ion sau când îți imaginezi cum ar arăta contul de Instagram al lui Ștefan Tipătescu.
În calitate de profesor, ce întâmplare/situație te-a pus până acum cel mai mult la încercare și de ce?
Cred că cea mai mare provocare a fost atunci când am intrat pentru prima dată la oră, la o clasă de liceu (o clasă de a XI-a). Este imposibil să nu fii emoționat când te vezi singur în fața unei clase de 31 de elevi. În acele momente, îți vin în minte toate gândurile – faptul că trebuie să fii atotștiutor, sigur pe tine și să nu dai dovadă de slăbiciune în fața lor; tot stresul se amplifică când ți se spune că ai de-a face cu cea mai dificilă clasă din școală și când conștientizezi că elevii din acea clasă sunt cu câțiva ani mai mici decât tine. A fost complicat până am realizat că ceea ce gândeam nu corespundea cu realitatea, descoperind ulterior în acea clasă niște copii minunați care m-au învățat să nu mai am idei preconcepute în meseria pe care o practic și să fiu eu însămi.
Ai fost speaker la lansarea cărții „613 greșeli gramaticale în limba română” – de Carmen Ivanov și ai mărturisit că această carte este un real ajutor. Cum este generația aceasta de elevi? Se confruntă cu probleme de vorbire, de scriere?
Elevii de astăzi sunt tinerii care s-au născut în era tehnologiei, motiv pentru care ei se axează pe transmiterea rapidă a informațiilor. Din această cauză, aceștia pun accentul mai mult pe conținutul mesajului și mai puțin pe forma lui. Am senzația că problemele de vorbire sau de scriere provin dintr-o comoditate specifică generației lor, nu neapărat din neștiință – de ce să mai folosim cuvântul „acela‟, când este mai simplu să spunem „ăla‟? De ce să mai punem cratima când scriem un mesaj rapid pe WhatsApp? Doar nu suntem la teză…
Crezi că această carte îi va ajuta să vorbească mai bine și să nu mai întâmpine probleme pe viitor?
Evident! Din punctul meu de vedere, cartea 613 greșeli gramaticale în limba română este extrem de utilă. Este scrisă într-un limbaj accesibil tinerilor, aceștia au acces rapid la greșelile frecvente (fără a mai căuta pe internet informația, unde există riscul să nu găsească ceea ce trebuie) și își pot verifica noile cunoștințe, rezolvând cele 50 de teste de gramatică.
Ce rol au avut cărțile în viața ta?
Cărțile au avut un rol important în viața mea. Dintotdeauna, ele mi-au oferit consolare în momentele de tristețe, mi-au oferit modele, mi-au dezvoltat spiritul critic, gustul pentru frumos și m-au ajutat să devin un om creativ.
Dacă ar fi să fii o carte, ce fel de carte ai fi? Cum ar arăta această carte, ce fel de copertă, pagini etc. ar avea?
Dacă aș fi o carte, aș avea o copertă din catifea roșie, simplă, iar titlul, autorul și denumirile capitolelor ar fi scrise italic. Aș avea și un semn de carte elegant, deoarece nu îmi plac colțurile îndoite ale filelor.
Ce citești acum și de ce?
Citesc REM, de Mircea Cărtărescu. Pregătesc niște aplicații drăguțe pentru bobocii de a IX-a.
Cum vezi piața de carte din România?
Deși se spune că România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește consumul de carte, vreau să punctez și aspectele pozitive; observ niște eforturi semnificative făcute de edituri și de librării pentru dezvoltarea unor oferte atractive, observ evenimente culturale și lansări de carte, care au un impact pozitiv asupra tinerilor. Mai mult decât atât, cărțile pentru copii se bucură de multă popularitate; am elevi fascinați de cărți, care abia așteaptă târgurile de carte. Deci, îmi păstrez în continuare o doză de optimism.
Poți să numești trei scriitori români pe care trebuie musai să îi citim?
Top 3: Mihai Eminescu (chiar dacă sună a clișeu specific profilor de română), Camil Petrescu, Mircea Eliade.
Ce alegi, o carte proaspăt ieșită de la tipar pe care să o răsfoiești sau un ibook? Mai ai nevoie de cărți în format fizic sau totul a devenit digitalizat?
Cu siguranță, nimic nu se compară cu plăcerea răsfoirii unei cărți, însă pandemia m-a determinat să privesc digitalizarea cu alți ochi; dacă predarea s-a desfășurat în mediul online, atunci și cărțile electronice au devenit un instrument foarte bun în procesul de predare-învățare (cel puțin la limba română). Momentan îmi place să citesc de pe ibook, dar nu pot spune că voi renunța definitiv la cartea clasică.
Te ajută cărțile în meseria pe care o practici? Ai fi putut ajunge până aici fără cărți?
Cărțile reprezintă baza meseriei mele; este necesar să mă informez din diverse domenii, mai ales pentru faptul că materia pe care o predau presupune o abordare multi- și interdisciplinară. Ele mă ajută să mă perfecționez și, cu siguranță, fără cărți nu aș fi ajuns pănă aici.
Consideri că insuflarea plăcerii cititului celorlalți, atât copiilor, cât și adulților va avea un efect benefic asupra călității vieții lor?
Bineînțeles! Cărțile au un rol benefic în viața oamenilor, întrucât ele influențează modalitatea de gândire, de raportare la lume, dar și de percepere a acesteia.
Ce carte te-a influențat și te-a făcut să gândești altfel?
Margaret Mitchell, Pe aripile vântului.
Având în vedere meseria pe care o ai, trebuie să fii la curent cu tot ce se întâmplă atât în țară, cât și în lume. Informația, fie ea din cărți sau din format electronic, ne ajută să înțelegem mai multe lucruri. Ce sfaturi ai pentru cititorii noștri?
Citiți, cercetați, comparați, selectați! Mai mult nu înseamnă neapărat mai bun!
Recomandă-ne cinci cărți și cinci spectacole de teatru. Top 5 Mădălina Vasile.
F.M.Dostoievski, Frații Karamazov
Margaret Mitchell, Pe aripile vântului
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru
Camil Petrescu, Patul lui Procust
Lev Tolstoi, Anna Karenina
Iona, de Marin Sorescu (regia: Tompa Gábor; distribuția: Gabriel Răuță, Cristina Jungu)
Însemnările unui nebun, de N.V.Gogol (regia: Felix Alexa; distribuția: Marius Manole, Alexander Bălănescu)
Un tramvai numit dorință, de Tennessee Williams (regia: Dinu Cernescu)
Cine sapă groapa altuia, de Ion Băieșu (distribuția: Victor Țăpeanu, Vlad Basarabescu, Frederic Negrescu – Cuibul artiștilor)
Menționez și un spectacol de operetă: Evgheni Oneghin, de Piotr Ilici Ceaikovski (după romanul în versuri al lui A.S. Pușkin) (regia: Ion Caramitru)
Lasă un răspuns