Meniu
Duminica Neagră – cea mai mare furtună de nisip din istorie

Duminica Neagră – cea mai mare furtună de nisip din istorie

În urmă cu 87 de ani, America trecea printr-o serie de fenomene naturale extreme care au rămas în istorie sub denumirea de „Dust Bowl” sau „Dirty Thirties”. Ziua de 14 aprilie 1935 a fost numită Duminica Neagră din cauza norilor de praf întunecaţi care au acoperit lumina soarelui.

Fenomenul a fost agravat de seceta severă şi de eşecul în aplicarea metodelor de creştere a „perdelelor” forestiere în zonele aride, destinate prevenirii eroziunii eoliene. Arătura adâncă extinsă a solului virgin din marile câmpii sudice, în deceniul precedent, a deplasat ierburile native, scăzând umiditatea solului şi provocând secetă şi vânturi puternice. Mecanizarea rapidă a uneltelor agricole, tractoarele pe benzină şi utilizarea la scară largă a combinelor de secerat a avut un impact semnificativ la transformarea păşunilor, anterior verzi, în câmpuri aride.
Creşterea preţurilor la grâu în anii 1910 şi 1920 şi creşterea cererii de grâu din Europa în timpul Primului Război Mondial i-au încurajat pe fermierii americani să cultive milioane de acri de pajişti naturale pentru a cultiva grâu, porumb şi alte culturi. Culturile au început să eşueze odată cu apariţia secetei în 1931, expunând terenurile agricole. Fără iarbă, pământul a început să fie spulberat. Solul erodat a dus la furtuni masive de praf urmate de consecinţe economice uriaşe.

Pe măsură ce vântul puternic şi praful sufocant au străbătut zone întinse din Texas până în Nebraska, o mulțime de oameni şi animale au fost ucise, iar recoltele au fost distruse. Multe familii de agricultori au migrat în căutarea unui loc de muncă şi a unor condiţii de viaţă mai bune. În 1932 au fost înregistrate 14 furtuni de nisip, iar în anul 193338 de furtuni. Cele mai puternice au avut loc între mai 1934 şi aprilie 1935. Mase uriaşe de pământ au fost purtate de vânt, parcurgând, sub formă de nori negri, distanţe lungi până la Oceanul Atlantic. (Adevărul)

În anul 1934, aproximativ 40 milioane de hectare de pământ parţial sau complet şi-a pierdut orizontul ca urmare a eroziunii eoliene.  În iarna anului 1934-1935 în New England zăpada a căzut sub formă de praf roşu. În rândul populaţiei din preerie, mai ales în Kansas şi Oklahoma, s-a răspândit pneumonia de praf. 

Scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.