Artă, carte și celebritate: 1 iunie

Astăzi, 1 iunie, chiar dacă pare o zi simplă, ca oricare alta, se pare că s-au petrecut anumite evenimente. Desigur, nu s-au petrecut astăzi, în 2020, ci acum ceva timp, când autorii încă foloseau condeiul și își căutau insprația prin orice fel posibil, de la plimbări lungi în natură până la alcool și muze.

 Se naște actrița și sex-simbolul Marilyn Monroe

Pe numele real Norma Jeane Mortenson, s-a născut la 1 iunie 1926, la Los Angeles. Mama ei, Gladys Pearl Monroe Baker Eley, era editor de film la un studio cinematografic, iar tatăl ei, Charles Stanley Gifford, era un agent de vânzări, deşi pe certificatul ei de naştere, în dreptul tatălui era trecut numele norvegianului Martin Edward Mortensen.

Marilyn a avut o copilărie terifiantă, mama sa fiind diagnosticată cu schizofrenie, ea a crescut la un orfelinat unde i s-au întâmplat lucruri groaznice. Ulterior a crescut sub îngrijirea bunicii sale, Della Monroe Grainger, care a şi rebotezat-o, în religie baptistă, cu numele de Norma Jeane Baker, însă la scurt timp, după moartea bunicii, în august 1927, a fost dată spre creştere unor părinţi adoptivi, Albert și Ida Bolender din Hawthorne, toate acestea fiind repere ale vieţii unui copil care împlinea şapte ani. În aceste condiţii, vizitele săptămânale pe care i le făcea mama ei naturală, lipsite de orice fel de gest de afecţiune, probabil că o marcau şi mai mult pe Marilyn.

Iată câteva lucruri despre Marilyn Monroe:

✠ Marilyn a studiat literatura la UCLA.

✠ S-a căsătorit la 16 ani cu un muncitor de 21 de ani, Joe Dougherty, și a renunțat la liceu. Urmează o perioadă în care Marilyn este remarcată de un fotograf și începe să lucreze ca model.

✠ În 1946 divorțează și tot în același an studioul 20th Century Fox o angajează, oferindu-i un salariu de 500 de dolari pe lună pentru filmul The Shocking Miss Pilgrim, dar renunță la serviciile ei dupa un singur film. Șomeră și fără bani, se vede nevoită să accepte să pozeze goală într-un calendar pentru doar 50 de dolari, calendar din care s-au vandut un milion de exemplare și s-a obținut un profit de 750.000 de dolari.

✠ Joacă într-o serie de roluri mici până în 1950, când este reangajată de 20th Century Fox pentru thriller-ul lui John Huston, The Asphalt Jungle. Își continuă cariera cu filme ca: All About Eve, Let’s Make It Legal, As Young As You Feel, Monkey Business și Don’t Bother to Knock, Niagara, Gentlemen Prefer Blondes, How to Marry a Millionaire, Bus Stop, The Prince and the Showgirl și Some Like It Hot, în regia lui Billy Wilder, cu care câștigă Globul de Aur în 1959.

✠ Fiind un spirit sensibil, Marilyn se lăsa impresionată atât de muzică cât şi de pictură. Pictorii săi preferaţi erau Goya, El Greco, Picasso şi Botticelli.

✠ În copilărie Marilyn a avut ca animal de companie un căţeluş pe nume Tippy. În filmul Something’s Got to Give, Marilyn apare alături de un căţel cu acelaşi nume.

✠ O mare parte a vieţii petrecută la Hollywood, Marilyn, a fost nevoită să ia parte la şedinţe de psihoterapie pentru a putea rezista presiunii celebrităţii.

✠ Înainte de a muri, Marilyn a ascultat câteva cântece ale lui Frank Sinatra.

✠ Marilyn Monroe a fost prima alegere a lui Truman Capote pentru rolul lui Holly Golightly din filmul “Breakfast at Tiffany’s.

Se naște autorul Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de 1 iunie 1956, în București. Despre copilăria sa, el afirmă că „reprezintă principala experiență existențială și singura pe care a trăit-o atent”. Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului „Junimea”. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, el va urma cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română. În 1980 prezintă teza de licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s-a transformat în volumul „Visul chimeric”, reeditat în anul 2011. În anul 1999 obține doctoratul în literatură română cu o teză despre Postmodernismul românesc.

Iată câteva lucruri despre Mircea Cărtărescu

În caz de te-ai întrebat vreodată de ce scrie autorul, acesta spune: „Orice scriitor scrie în primul rând ca să fie iubit. Vă spun acest secret ţinut cu multă gelozie de cei mai mulţi scriitori şi artişti. Aceşti oameni scriu ca să fie iubiţi, chiar când scriu lucruri detestabile, chiar când scriu lucruri cinice sau sadice, totuşi ei, în secret, vor să fie iubiţi de oameni, vor să găsească, prin acest obiect pe care-l pun între ei înşişi şi cititori, nişte semeni, nişte oameni cu o minte care rezonează într-un anumit fel cu a lor (…) Eu nu scriu şi cred că niciun scriitor nu scrie ca să publice cărţi, scrii ca să trăieşti într-o carte, ca să trăieşti o experienţă şi ca să înţelegi ceva din lume“.

De ce are oroare Mircea C. de scriitori? Acesta răspunde la această întrebare: „Am un fel de oroare sacră faţă de colegii mei, faţă de scriitori. De obicei îi evit, am foarte puţini prieteni care sunt scriitori, slavă Domnului, cei mai muţi sunt în această sală. Întotdeauna m-am simţit foarte sfios şi foarte stingher între aceşti oameni. Mă simt sfios şi stingher şi faţă de mine ca, prin forţa lucrurilor, autor care a publicat cărţi, care a fost premiat, autor care participă la astfel de întâlniri, care pariticipă la joc, la show. Mă detest din acest punct de vedere, chiar dacă situaţia în care mă aflu acum îmi arată ipocrizia. Întodeauna mi s-a părut că un artist adevărat este cel care scrie în afara oricărei receptări, în afara oricărui reflector, în afara ideii de faimă, de celebritate, în afara fabricii de literatură. Acesta este motivul pentru care am o admiraţie formidabilă faţă de Franz Kafka, unul dintre puţinii autori care au răspuns acestei cerinţe. Scriitorul a distrus 80% din opera pe care a scris-o“.

Care sunt cărţile care l-au marcat pe autor?

„Cei mai mulţi scriitori citesc numai literatură, ceea ce mi se pare că e o extraordinară limitare. Eu cred că fără o cultură ştiinţifică serioasă şi nu numai ştiinţifică, dar şi filosofică, teologică, fără o cultură generală în sensul înalt al termenului, nu se poate scrie nici literatură. Marile cărţi ce mi-au influenţat mie viaţa şi scrisul sunt trei cărţi care nu sunt de literatură. După aceea, i-am citit şi pe marii scriitori, care m-au influenţat la rândul lor, dar aceste trei cărţi sunt fundamentale: Un tratat de parazitologie pe care l-am găsit în casa gazdei mele, un inginer agronom, în perioada în care am făcut practică la orezăriile din Cochirleni. Eu citesc tot ceea ce-mi cade în mână, chiar şi atunci când mă duceam la WC-ul mătuşii mele din fundul curţii şi găseam un tratat cu tabele de trigonometrie rupt în jumătate, pentru cu totul alte scopuri decât pentru a fi citit, mă apucam şi citeam acele tabele. Ei bine, acest inginer agronom avea vreo trei cărţi la el în casă. Printre acestea, un tratat de parazitologie de care am rămas fascinat; erau informaţii despre purice, păduchi, filoxera, lipitori, larve, era fabulos. Mi-a marcat existenţă acel tratat şi o mare parte din biologia asta monstruoasă, demonică din cărţi mele de acolo vine.  Apoi a fost un tratat de topologie. Pe când eram student, am citit o poezie şi s-a întâmplat să asiste academicianul Solomon Marcus. Topologia este un anumit tip de geometrie, geometria de cauciuc, cum i se mai spune. Nu am înţeles eu mare lucru din tratat, eu citesc cărţi de matematică, dar nu pot descifra cea mai simplă ecuaţie; citeam doar ce era scris în limbaj normal şi am fost lăsat cu gura căscată. Tratatul nu se referea numai la matematică. Dezvoltarea unui origami ţine de topologie. Solenoidul despre care toată lumea ştie că e o bobină, în accepţiunea din tehnică, dar e şi o figură topologică în formă de gogoaşă. În carte, eu mi-am imaginat un solenoid uriaş, cât să încapă sub o clădire. Acest tratat m-a făcut să citesc foarte multe despre istoria matematicii.  A treia carte a fost una de biologie pură. Am cumpărat-o de la Sala Dales. Fiind student şi având nu ştiu exact câţi bani, dar foarte puţini, am ajuns la o expoziţie de carte englezească cu vânzare. Am avut de ales între Ulyses al lui Joyce şi un manual de Biologie. Am ales Biologia; acea carte descria fiinţa biologică a unui om în cele mai mici detalii, am înţeles cum e costruit corpul omului şi ce mecanism extraordinar, ce maşinărie electrică extraordinară este.”

 Evenimente

Astăzi este Ziua Copilului

Ziua copilului (numită și Ziua internațională a copilului) este în multe țări o sărbătoare pentru copii care se sărbătorește la date diferite. În foarte multe țări, este sărbătorită la 20 noiembrie, ziua în care s-a adoptat Declarația Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului. În fosta URSS și în țările care i-au fost state satelit, data este 1 iunie, prima zi de vară în Emisfera Nordică. O parte din restul țărilor adoptă alte date. În România este sărbătorită în data de 1 iunie.