Ne pare rău, nu există nimic în coș.
Ne pare rău, nu există nimic în coș.
Ultimii zece ani au reprezentat o evoluție în ceea ce privește industria jocurilor video. S-ar putea să fii surprins să afli că jocurile video sunt acum precum o producție de filme, cu actori de profil, regizori și scenariști. Dar, de fapt, literatura a inspirat întotdeauna jocurile video. Multe dintre cele mai vândute și mai apreciate jocuri își au rădăcinile în romane, nuvele și cărți de povești.
Iată câteva cărți care au inspirat jocurile video:
Alamut este un roman al lui Vladimir Bartol, publicat pentru prima dată în 1938 în Slovenia, care tratează povestea lui Hassan-i Sabbah și a Hașashinului. Numele este ales după cetatea lor, Alamut. Bartol a început să conceapă romanul la începutul anilor 1930, când locuia la Paris.
„Nimic nu e adevarat, totul este permis” – aceasta este maxima cărții Alamut, care a servit drept inspirație pentru seria de jocuri video Assassin’s Creed. La fel ca jocurile, povestea urmărește o societate secretă de ucigași care datează din Persia (secolul al 11-lea). Sub comanda luiprefăcutului Hassan-i Sabbah, cetățenii din Alamut exercită un control secret asupra societății înainte de a veni să pună la îndoială filozofia care stă la baza fanatismului lor.
I Have No Mouth, and I Must Scream („Nu am gură. Și trebuie să țip”) este o povestire post-apocaliptică științifico-fantastică a scriitorului american Harlan Ellison. Povestea are loc la 109 ani de la distrugerea completă a civilizației umane. Războiul rece a escaladat într-un război mondial, în care s-au dus lupte în principal între China, Rusia și Statele Unite. Pe măsură ce războiul a progresat, cele trei națiuni în război au creat fiecare câte un super-computer (cu inteligență artificială) capabil să conducă războiul mai eficient decât oamenii.
Mașinile sunt denumite fiecare „AM”, care inițial era o prescurtare de la „Allied Mastercomputer”, iar ulterior au fost numite „Adaptive Manipulator”. În cele din urmă, „AM” a avut sensul de „Aggressive Menace – Amenințare agresivă”. Într-o zi, unul dintre cele trei calculatoare a devenit conștient de sine și le-a absorbit imediat pe celelalte două, preluând astfel controlul întregului război. Au urmat campanii de genocid în masă, în care au fost uciși toți oamenii, în afară de patru bărbați și o femeie.
Una dintre cele mai ciudate încrucișări dintre ficțiune și jocuri video este povestea câștigătoare a premiului Hugo „I have no gouth and I must scream”, care a devenit baza pentru un apreciat joc video cu același titlu (1995). La fel ca povestea, jocul se referă la ultimele ființe umane supraviețuitoare într-un viitor în care o inteligență cibernetică a preluat controlul, în timp ce se luptă pentru a îndura o serie de puzzle-uri concepute pentru a-și testa umanitatea.
Parasite Eve este un roman japonez de groază aparținând genului SF scris de Hideaki Sena, publicat pentru prima dată de Kadokawa în 1995. Mitocondriile reprezintă puterea celulelor biologice. Se crede că erau inițial organisme separate și că relația simbiotică între ele și viața celulară timpurie a evoluat.
Romanul de groază Parasite Eve de Hideaki Sena a născut o franciză masivă în Japonia, incluzând manga, filme și o serie de jocuri video de lungă durată. Povestea de bază începe cu un transplant de ficat eronat, deoarece un organism celular unic care se numește „Eva” începe să preia controlul asupra gazdelor sale umane și să folosească mitocondriile pentru a prelua lumea.
Save me the Waltz este singurul roman scris de Zelda Sayre Fitzgerald. Publicat în 1932, este o relatare semi-autobiografică a vieții și căsătoriei sale cu F. Scott Fitzgerald.
Cartea prezintă povestea lui Alabama Beggs, o fată care a dorit să-și găsească propriul drum în viață, care se căsătorește cu un artist în vârstă de douăzeci și doi de ani, David Knight. Alabama l-a cunoscut pe David când era ofițer al armatei în timpul Primului Război Mondial. Knight devine un pictor de succes, iar familia se mută în Riviera, unde Alabama are o aventură cu un aviator francez. Mai târziu, David o abandonează pentru a petrece noaptea cu o dansatoare la modă. Decisă să aibă succes, Alabama decide să devină balerină și se dedică neobosită cauzei. Se distanțează din ce în ce mai tare de soțul și fiica ei. I se oferă posibilitatea de a dansa în spectacolele unei companii prestigioase din Napoli.
Zelda Fitzgerald a fost soția scriitorului F. Scott Fitzgerald (Marele Gatsby), o personalitate mai mare decât viața, care a captivat atât de mult imaginația dezvoltatorului Shigeru Miyamoto, încât i-a adus un omagiu, un joc video: jocurile Zelda vor fi una dintre cele mai îndrăgite seriale din istoria jocurilor video.
Revolta lui Atlas ( Atlas Shrugged, în traducere literală „Atlas a ridicat din umeri”) este un roman din 1957 de Ayn Rand. Al patrulea și ultimul roman al autoarei, este și cel mai lung, fiind considerat opera de căpătâi a ei în domeniul ficțiunii. Revolta lui Atlas include elemente de science-fiction, mister și romantism.
Cartea descrie o versiune distopică a Statelor Unite ale Americii, în care întreprinderile private suferă de pe urma unor reglementări și legi din ce în ce mai împovărătoare. Directorul feroviar Dagny Taggart și iubitul ei, magnatulul oțelului Hank Rearden, luptă împotriva jefuitorilor care doresc să le exploateze productivitatea. Pe măsură ce Dagny și Hank luptă cu eforturile jefuitorilor de a le controla operațiunile afacerii și de a le confisca producția, realizează că un personaj misterios numit John Galt îi convige pe alți lideri din afaceri să renunțe la companiile lor și să dispară. În timp ce investighează un ciudat motor electric găsit într-o fabrică distrusă, Dagny găsește o vale ferită unde se ascundeau Galt și oamenii de afaceri dispăruți. Romanul se încheie cu greviștii punând la cale construcția unei noi societăți capitaliste bazate pe filosofia lui Galt bazată pe rațiune și individualism.
Seria de jocuri video BioShock are în vedere povestea scrisă și prezintă o nouă versiune față de jocul inițial.
Lasă un răspuns